luni, 2 august 2010

Capitolul urmator

*
La periferia marelui oras, cel mai populat din lume, incepeau semnele agitatiei zilnice. Soarele, care rasarea de aici, e Tara Soarelui Rasare, se ridicase putin pe cer insa inca nu se zarea din spatele zgarie norilor afalti la cativa khilometri distata de casa in care locuia Timoharo Sohi Nakamura zis ,,Tim". Tim avea 17 ani si astazi trebuia sa mearga iar la Liceul unde invata, era printre ultimele zile de scoala si nu prea mai avea chef, insa trebuia sa mearga.
Se ridica din pat si merse la baie, o auzea pe mama sa care ii pregatea micul dejun. Dupa ce s-a imbracat Tim veni in bucatataria mica si se aseza la masa.
- Buna dimineata, mama!
- Buna Timoharo Sohi ! Esti pregatit de scoala spuse mama.
- Da, mai am cateva zile si gata.
- Da, baiatul meu, trebuie sa fii atent sa-ti ei diploma caci de abia acum incepe greul!
- Da mama o sa o iau....
Baiatul isi lua ghiozdanul, o traista stilizata impodobita cu cranii si insemne tribale, la moda, isi aranja freza gotica in oglinda mica de pe hol si pleca strigand ,, la revedere!".
Discutia era mai veche. Tim trebuia sa-si ia diploma de maturitate, bacalaureatul japonez, pentru ca sa incerce sa se angajeze intr-o firma de IT, sa isi castige existenta, pentru ca parintii sai nu o duceau tocmai bine traind doar din leafa tatalui care era vanzator la un supermarchet. Ceea ce nu stiau parinti era ca Tim se afla in pericol sa nu termine anul scolar deoarece era corijent la o materie. Blestemata de Literatura Japoneza cu haiku-urile ei il omorau si profesoara, o tanara exigenta il picase. Mai era si lenea juvenila si petrecerile seara cu prietenii care acum la sfarsitul colegiului se tineau lant si balul de sfarsit la care trebuia sa participe neaparat, si asa colegii radeau de el ca umbla peste tot cu manualul de literatura si tocea tot timpul dar nimic nu-i ramanea in cap.
La intrarea in liceu se intalni cu colegul si prietenul sau apropiat Hangye Nokasuma, care il si lua in primire:
- Ce face mister stres, mister Literatura?
- Lasa-ma frateee, ca aseara iar m-am imbatat si nu am invatat nimic! a fost bestial la petrecere, dar nu stiu ce o sa ma fac, ai mei ma ucid daca nu termin colegiul.
Au inceput cursurile si mai toate orele curgeau monoton , toti profesorii terminasera materia si ii pregateau pentru examenul final. Se dadeau sfaturi , se discutau teme care inca mai aveau semne de intrebare, se recapitulau lectii, subiecte, exercitii.
Ora de literatura era prima dupa pauza de masa si tim o astepta cu sufletul la gura, in pauza toti colegii au ras de el , toti stateau linistiti avand situatia incheiata, doar el era nervos si ofticat. Cativa, mai ales fetele il incurajara si ii spusera ca oricum te trece dar fii si tu mai dezghetat, mai bataios daca tu taci malc....
- Sau poate ca e intimidat de profa, spuse un baiat gras, pe nume Suang, oo, micul Timi, e speriat de frumoasa profa Fueng, oo, oo, si toti incepura iar sa rada.
Usa clasei se deschise usor si intra profesoara Fueng. Era o femeie frumoasa, ingrijita, tanara in primul sau an de invatamant severa si totusi apropiata cu elevii sai. Tim se pierdea intodeauna cand era ascultat si nu stia de ce. Dupa ce ii vazu pe toti profesoara se aseza la catedra si il invita pe Tim:
- Hai, Timoharo-san, ce ne poti povesti?
Tanarul se ridica, se inrosi la fata si nu spuse nimic.
- Nu te-ai pregatit? Trebuie sa stii ceva caci altfel nu te pot trece, nu poti sa dai examenul...
Nu spuse nimic si parca linistea il apasa si mai tare.
Apoi dintr-o data cuvintele au iesit spuse incet apasat, un haiku al sau cum nu spusese nici el nici alti colegi la niciodata.
,,Piatra pornise la vale
In trecutul sau era liniste,
Lacul trecuse de mult
Si fumul astepta, tacut, hornul..."
Profesoara asculta si pastra un moment de liniste. apoi spuse
- Excelent, un haiku! Asta te-a salvat,Timoharo-san! Apoi se intoarese catre grasul Suang: Comenteaza acest minunatr haiku Suang-san, te rog.Bine Timoharo ai nota de trecere din partea pena ai vazut ca nu a fost greu?
Grasul Suang se ridica in pidioare maormain catre colegul sau de banca : ,, poate fumul era , fumul ce ar fi iesit din fundul lui Timo daca nu trecea clasa, cand ar fi aflat parintii lui..., ci naiba sa-i comentez lu` asta?...

Un comentariu:

  1. Nu mai dă o dată boc decretul cu ziua de 25 de ore? Ca să apuc să-ţi citesc opewra!

    RăspundețiȘtergere